Eduard Santha: „Eu cred cu tarie in Wild Child, in primul rand ca manifest, apoi ca piesa finalista in Selectia Nationala Eurovision Song Contest.”

După ce în urmă cu două seri i-am jurizat piesa, iată că am stat de vorbă cu Eduard Santha, din care a rezultat un super interviu. Am vorbit despre piesa „Wild Child”, considerată deja un dark horse al finalei, despre Selecţia Naţională, dar şi planuri de viitor. 

 

Salut, Eduard! Îţi mulţumim pentru că ai acceptat să ne răspunzi la câteva întrebări şi, totodată, felicitări pentru calificarea în finala Selecţiei Naţionale 2017. Pentru început, poţi să ne povesteşti cum decurge o zi din viaţa ta?

Hello! Vă mulţumesc şi eu pentru ocazia de a vorbi pentru fanii Eurovision! Viaţa mea în momentul de faţă este concentrată numai pe muzică. În sfârşit visul meu devine realitate,am renunţat la tot ca să-mi urmez această dorinţă. Mă trezesc, îmi fac micile tabieturi ca orice om, apoi începe nebunia, un amalgam de linii melodice şi versuri, uneori le notez în telefon, alteori am noroc şi fiind la pian, pot să le exprim, important e să nu se piardă.

Eduard, concurent al show-ului muzical Vocea României 2016. Ce a însemnat pentru tine această experienţă? Consideri că te-a schimbat în vreun fel?

Vocea României a fost un moment extraordinar în viaţa mea! Aşa a început tot. Am avut ocazia de a cunoaşte o mulţime de artişti minunaţi, fascinanţi şi talentaţi. Am avut posibilitatea de a mă face auzit într-o lume în care toţi urlăm. Mi-am cunoscut idolii, am interacţionat şi am învăţat de la ei, fac asta în continuare.

Ai în plan un album nou sau o colaborare?

Lucrez intens la foarte multe melodii. Sunt inundat de o grămadă de idei şi din cauza asta am avut nevoie de mult timp să-mi găsesc soundul. Îmi doresc ca muzica mea să fie accesibilă tuturor, să pot răspândi mesajul fiecărei piese cât mai departe. Simt că o mare parte din muzica din ziua de azi a ajuns să fie lipsită de personalitate iar artiştii cu mesaj se pierd oarecum. I’m walkin’ on thin ice, dar cred cu tărie că voi reuşi să găsesc modalitatea de îmbina cele două lumi.

Dacă ai putea alege un artist internaţional cu care să colaborezi, care ar fi acela şi de ce?

Sunt foarte la curent cu tot ce se întâmplă la ora actuală în muzică, din acest motiv probabil Kygo ar fi cel cu care aş vrea să colaborez. În acelaşi timp sunt de-a dreptul fascinat de lumea veche, am o reală pasiune pentru Cesaria Evora, cred că aş fi atins un apogeu personal dacă aş fi avut ocăia de a interpreta alături de ea melodia Sodade. Din păcate a plecat dintre noi dar am bucuria de a visa la asta.

Te-ai calificat în finala naţională cu o creaţie proprie, şi anume “Wild child”. Poţi să ne povesteşti puţin istoria din spatele acestei melodii? Cum de s-a ajuns la acest produs final?

Piesa mea, e o instigare, un strigăt interior, un îndemn la curaj! Acea voce interioară care-ţi oferă mereu speranţa şi credinţa pierdută, şi îţi întăreşte dorinţa de a schimba lumea! Îmi doresc să deschidem ochii și să vedem că nu suntem singuri, avem mereu pe cineva care crede în noi și în acel moment, cu o putere aproape sălbatică devenim stăpânii propriei existenţe.
Wild Child e un manifest, o dorinţă arzătoare de a fi mai buni! Doar împreună reuşim!  Trăim în lumea schimbărilor rapide şi asta ne poate copleşi, avem nevoie de o mantră, o voce interioară ce ne asigură că putem ne continua evoluţia.

Ce te-a inspirat să scrii piesa asta?

Copleşit de evenimentele cutremurătoare din ultimii ani, am decis să schimb lumea! Singura posibilitate să fac asta e prin muzică dar nu pot să o fac singur!
Într-o noapte obișnuită, am visat că voi câștiga Eurovisionul! Plin de entuziasm, m-am pus pe treabă! Trecând prin cel puțin 10 variante de piese am ajuns la forma ei actuală. Binențeles am avut parte de foarte mult ajutor și din partea lui Marius Pop,el e un producer de excepție, dar în primul rând e unul din cei mai mari (poate cel mai mare) chitarist din România la ora actuală. Am muncit zi și noapte și într-un final “wild child” s-a născut. Trebuie să menționez că toată povestea ăsta a început cu 5 zile înainte de încheierea înscrierilor!

Pe grupurile dedicate Eurovisionului din România, piesa ta este extrem de apreciată, fiind asociată cu adjective precum “Originalitate, unic, nou, complex”. Eşti de acord cu fanii acestui fenomen? Este într-adevăr ceva unic ?

Ca artişti, trăim pentru public, mă bucur enorm că au perceput piesa mea în aşa fel. Intenţia mea a fost, într-adevăr, să compun ceva inedit, nou, ceva ce mişcă oamenii. Orice schimbare, oricare ar fi ea, vine doar dacă suntem dispuşi să ieşim puţin din zona de confort!

Ne poţi răspunde sincer la această întrebare: Care piesă din Selecţie crezi că e atât de puternică încât ar reprezenta un impediment în drumul tău către Kiev?

Eu cred cu tărie în Wild Child, în primul rând ca manifest, apoi ca piesă finalistă în Selecţia Naţională Eurovision Song Contest. Nu pot să vorbesc de impedimente, pentru că, cei 10 finalişti sunt senzaţionali, toţi. Fiecare în felul lui exprimă câte o stare iar noi rezonăm într-un fel sau altul cu aceste stări. Sunt foarte mândru că am ajuns să fiu printre aceşti artişti şi sunt ferm convins că oricare dintre ei ar ajunge la Kiev voi fi mândru în continuare că tare mea a reuşit să producă asemenea artişti. Voi susţine pe oricine merge mai departe.

Poţi să le oferi câteva sfaturi tinerilor ce au în gând să participe la acest concurs? Consideri că ai nevoie să fii cunoscut pentru a avea şanse sau este suficient să ai o melodie bună şi un show pe măsură?

Nu cred că trebuie să fii cunoscut pentru a atinge sufletele oamenilor, important e, după părerea mea, să fim concentraţi, ca artişti, la procesul creativ. Acest proces nu are o logică! Dacă reuşim să exprimăm ceva al nostru, din interior, drumul nostru are sens. Bineînţeles ţelul principal este mândria câştigului, el validează succesul, dar eu consider că parcursul şi experienţele adunate sunt la fel de importante, ele ne formează ca artişti şi oameni. Practic sfatul meu e să avem curajul de a ne urma drumul cu mândrie şi atunci suntem învingători orice s-ar întâmpla la final.

În ultimii ani, România nu excelează în finala acestui concurs, având în vedere locurile mediocre pe care le ocupă. Unde crezi că este problema?

Atât în viaţă, cât şi în muzică suntem reticienţi în a ieşi din zona de confort. În mod normal ăsta nu e o problemă, but if you play it safe, rişti să fi monoton şi repetitiv. Mi-ar plăcea să gustăm şi noi tot ce ne oferă secolul 21, e era schimbării şi a curajului, era în care trebuie să acceptăm şi să încercăm să apreciem tot ce e nou.

Suedia, Armenia, Rusia şi Ucraina. Câteva ţări care în ultimii 5 ani nu au dezamăgit mai deloc. Ce au ei şi ne lipseşte nouă?

Suedezii sunt excepţionali. Mereu au fost speciali şi în industria muzicală dar şi ca societate. Nordicii au ceva al lor, un simţ al inovaţiei şi cred că ăsta îi ajută foarte mult în toate aspectele, inclusiv “în ale Eurovisionului”. Restul ţărilor înşirate, se pare că au reuşit să preia această calitate, mai mult, încearcă să şi dicteze ritmul schimbării. Trebuie să fim deschişi schimbărilor. Aceste ţări ne arată că doar gândind invovativ putem avea succes, cred că ăsta e o calitate specială a lor.

Consideri că jocul geo-politic a ajuns într-un punct în care cântăreşte mai mult în decizia finală?

Am păreri foarte puternice despre jocul geo-politic, sunt un conspiraţionist înrăit, dar muzica este sacră pentru mine şi nu îmi doresc să o pătez în nici un fel.

Dacă ar fi să priveşti acest concurs din exterior, fără să fii implicat în vreun fel, pe mâna cărui artist ai merge pentru a ne reprezenta ţara?

Xandra a demonstrat că are o voce incredibilă, exprimă mult şi o face cu pasiune! Îşi merită susţinătorii pe deplin! Deşi sunt entuziasmat să ascult, cu fiecare ocazie, toate melodiile din concurs şi voi susţine pe oricine merge mai departe în competiţie, ea se diferenţiază puţin de restul.

Care consideri că a fost cea mai ‘underrated’ piesă din selecţiile naţionale?

Zanga, cu interpretarea ei, m-a luat prin surprindere, plăcut. Ea este un artist de excepţie şi cred că toată lumea trebuie să fie cu ochii pe ea. Vom auzi multe de fata asta. Are curaj, prezenţă scenică şi voce!

În final, ce mesaj transmite Eduard Santha fanilor blogului nostru, ESC on POINT?

În primul rând vă mulţumesc din suflet că sunteţi atenţi şi la mine şi ce se întâmplă în jurul meu! Vă mulţumesc şi pentru vibe-ul pozitiv cu care m-aţi întâmpinat în acest concurs! Ca artist, e foarte important feedbackul, cu asta mă hrănesc! Îmi doresc mult ca mesajul Wild Child să ajungă la voi şi apoi, dacă poftiţi, poate îmi acordaţi un vot de încredere Duminică, în marea finală! Vă pup şi vă respect! 

Echipa ESC on POINT îţi doreşte ca norocul să fie de partea ta în finală, Eduard!

Serban Alexandru a contribuit la acest articol

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s