MIHAI OGASANU: „Este greu sa starnim interesul”

Dupa ce ne-a incantat cu ale lui faimoase compozitii ca „LeLe” a Loredanei, Mihai ne vorbeste despre carieră, experienta lui la Selectia Nationala si Eurovision.

Bună, Mihai! Ţinem să-ţi mulţumim că ai acceptat acest interviu din partea noastră. Pentru început, te rugăm să ne spui cum te-a prins anul 2017.

Cu drag, multumesc, va imbratisez si eu. 2017 a inceput pentru mine in forta, si frumos – cu proiecte noi si alaturi de oameni dragi. Cred ca cel mai important factor in tot ceea ce fac sunt oamenii si felul in care colaboram. Si cand spun asta nu ma refer doar la parte profesionala – ci mai ales la relatia de prietenie, latura umana – fara de care creativitatea si bucuria de ne exprima – este cel putin suferinda. Trebuie sa regasim motivul pentru care facem muzica si exprimam un mesaj.

Care a fost cel mai bun lucru care ţi s-a întâmplat în 2016 ?

Cele mai bune lucruri care se intampla in general, nu neaparat legate de anul trecut sau alti ani, sunt cele pe care le consideram de cele mai multe ori ca fiind negative la momentul respectiv si care ulterior – se dovedesc a fi o adevarata binecuvantare . Cu alte cuvinte – este important sa invatam din greseli si sa ne dam voie sa gresim, sa nu ne mai blamam pentru acestea – fiind in esenta oportunitati uriase – pentru a invata, rezolva probleme, pentru a creste si evolua – in cazul de fata creativ. Astfel cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in 2016 a fost realizarea acestui fapt.

Ce aşteptări ai de la acest an? De asemenea, ne poţi dezvălui ce pregăteşti pentru acest an ?

Cineva spunea ca „daca vrei sa-L faci pe Dumnezeu sa rada, spune-i de planurile tale”. Cred ca in acest sens este bine sa nu ai prea multe asteptari. In schimb nu cred in faptul ca Universul comploteaza impotriva noastra, dar am trait si experimentat de multe ori rigiditatea in fata anumitor schimbari din viata mea muzicala, si singurul motiv pentru care am stagnat am fost eu. Ceea ce mi-am porpus pentru acest an este multa munca – proiecte variate – o deschidere si prezenta mult mai activa in media, si restul consider ca va veni de la Sine.

Vrem să îl cunoaştem mai bine pe Mihai Ogășanu. Cine este el în viaţa de zi cu zi şi cu ce îi place să îşi ocupe timpul (în afară de muzică)?

Nu este deloc o intrebare usoara. Se spune ca cel mai greu lucru este sa te cunosti pe tine insuti. As putea sa spun ca am perioade in care fac lucruri diferite, in care imi place sa experimentez, sa cunosc , sa citesc, sau sa calatoresc. Nu este ceva anume repetitiv, si cred ca asta este si frumusetea – iesirea din monotonie – din sfera de comfort. Sunt foarte multe beneficii in momentul in care te fortezi sa iesi din „sfera”. De fapt cred ca este o metoda foarte buna pt a te cunoaste mai bine, de a avea o viziune mult mai clara despre Sine.

Activezi în această industrie ca şi compozitor. Cum de nu le-ai călcat pe urme părinţilor tăi şi n-ai devenit actor? Ţi s-a părut mai interesant să faci muzică decât să joci teatru?

Cu siguranta rapunsul poate parea surprinzator – eu terminand Facultatea de Actorie in 2003. Dar trebuie sa admit ca muzica a fost un mod de a ma exprima frecvent inca de la o varsta foarte mica – era in ADN cumva. Si daca acum stau sa ma gandesc mai bine nu am considerat vre-o data muzica in raport cu celelalte arte ca fiind diferita intr-un mod fundamental. Le consider complementare si cu siguranta mai sunt lucruri de descoperit in ceea ce ma priveste. Totul este vibratie si sunet – ritm si armonie. Asta nu inseamna ca nu mi-ar placea sa joc in teatru sau film. Cine stie. Poate.

Dacă ai putea alege dintr-o varietate de artişti, pe care i-ai alege să le faci piesele?

Am un respect pentru toata lumea si intelegere. Dar in ceea ce priveste colaborarile mele – vor fi mereu artisti care sunt seriosi, organizati , care muncesc cot la cot cu mine, se implica si care au o deschidere deosebita in a experimenta. E vorba despre pasiune vs amatorism in cele din urma si etica.

Cum a evoluat/involuat industria muzicală românească în ultimii 10 ani?

Daca stau sa ma gandesc la cum stateau lucrurile in 2006-2007 si cele de acum, nu opot decat sa constat evolutia. Dar abosolut si invariabil totul este in miscare, in schimbare in toate domeniile. Iphone-ul a aparut in 2007, la fel si FaceBook-ul asa cum il stim tot in aceeasi perioada. In 2007 Romania devine stat membru al UE. Youtube-ul in 2006-2007 incepe sa prinda contur. Deci vorbim despre o explozie in media si o vizibilitate pe care muzica romaneasca cat si cea internationala nu o cunoscusera pana atunci. Ne aflam in momentul cheie – in care piata Romaneasca s-a maturizat – si reala intrebare se pune cu privire la ce facem de acum in colo si cum.

Nu eşti străin de fenomenul Eurovision, participând la Selecţia Naţională de multe ori în calitate de compozitor. Vrem să ştim dacă mai ai de gând să revii pe viitor la acest concurs.

Niciodata sa nu spui niciodata. Desi fenomenul este asa cum il stim, cred ca important este sa participi fara asteptari, sa dai ce ai mai bun – sa te implici, sa nu judeci – sa zambesti mereu in sinea ta, sa fi putin detasat emotional. Au fost prea multe discutii si scandaluri care cred ca murdaresc sufleteste artistii, si este trist, pentru ca toti interpretii si compozitorii au o anumita sensibilitate. Mi-as dori sa fim constienti in privinta asta.

Că veni vorba de Selecţia Naţională, ai participat în 2005 cu piesa „Lele”, a Loredanei, care era la un singur pas de a pleca la Kiev. Dacă Loredana ar fi mers în Ucraina în locul băieţilor de la Sistem şi al Luminiţei Anghel, ar fi putut lua „argintul” sau chiar trofeul Eurovision? Ce crezi?

Asa cum nu am avut asteptari nici atunci – e greu de spus ce s-ar fi intamplat cu piesa la concursul mare Eurovision. Cred ca toata lumea isi doreste trofeul, dar daca suntem realisti – sunt foarte multi factori care inclina , stabilizeaza sau nu balanta internationala. A fost o frumoasa experienta chiar si asa – si ma bucur pentru reusita romaneasca de la acel moment cu Luminita si Sistem.

De ce crezi că nu mai vor artiştii români de renume să participe la Eurovision? În alte state precum Rusia, mari artişti sunt de-a dreptul onoraţi să-şi reprezinte ţara. Ce crezi că ar trebui făcut astfel încât să stârnim din nou interesul acestor artişti?

Motivul pentru care nu participa este simplu. Considera ca daca cumva nu castiga selectia nationala – acest fapt va aduce cu sine daune imaginii si popularitatii. Sau vreun scandal de orice fel.
Este greu sa starnim interesul. Poate faptul ca la nivel international concursul este preluat mai nou si de alte continete – sa conteze mai mult, dar ramane problema cu Selectia Nationala, care nu este ceva garantat. Spuneam mai devreme de sfera de comfort. Necesita curaj. Plus ca de multe ori contractele pe care acestia le au – necesita si aprobarea producatorului.

Care este pachetul perfect pentru Eurovision? De ce nu am câştigat până acum şi ce ar trebui să schimbăm pentru că România să pună mâna pe mult-râvnitul trofeu?

Nu exista pachetul perfect, asa cum nu exista ingredientul secret in arta culinara. Cineva ar putea spune ca acest ingredient este de fapt dragostea cu care gatesti, cine stie, poate fi adaptat si in muzica – latura emotionala autentica, spirituala sa fie liantul creativ al exprimarii si interpretarii. Cred ca nu am castigat pana acum – uitandu-ma la castigatorii din anii trecuti – din lipsa noastra de detasare, relaxare… am fost prea seriosi, si mai putin copii. Pentru a fi popular trebuie sa atingi latura umana, si pentru a face asta trebuie sa stii ce ii face pe oameni sa vibreze unii cu altii, mesaj, ritm, dragoste… si nu ma refer la un simplu „te iubesc” in text. De asta spun ca interpretul trebuie sa castige si publicul nu numai juriul. Este ceva la care ne putem gandi.

Pe ce artiști ai miza ca să ne reprezinte cu succes la acest concurs?

Cu siguranta mizez pe artistii pasionati de ceea ce fac si care sunt extrem de implicati si care nu au uitat sa fie precum copii. Si vorbesc foarte serios. Artistii pentru care nu conteaza trofeul, ci prestatia artistica – pentru care conteaza contactul cu publicul. Trofeul poate fi un bonus daca asa inclina balanta, dar nu acesta este scopul. Poate parea destul de volatil ceea ce spun dar in esenta cei care au castigat concursul mare Eurovision au avut aceast mesaj volatil prin prezenta lor. Si o stim cu totii, am simtit asta – comparandu-i cu ceilalti concurenti. Aveau o anumita lumina.

Ce artişti de la Eurovision te-au impresionat şi de ce? De asemenea, spune-ne care este câştigătorul tău favorit.

Cum spuneam ceva mai devreme – sunt artistii care nu mi-au dat impresia ca alearga dupa trofeu. Desi erau favoriti nu au incetat in a fi modesti si cu picioarele pe pamant. Cei care au fost real surprinsi ca au castigat. Un bun exemplu este Loreen. Mans Zelmerow la fel. Lena. Sunt destui – numai ca important este sa invatam de la ei, si totul porneste de la cum suntem noi si daca putem sa initiem acele schimbari prin autocunoastere si autocritica.

Consideri Eurovisionul o rampă de lansare, un joc politic sau un concurs de pur talent?

Am considerat mereu Eurovisionul ca fiind toate acestea ba chiar mai mult – acum depinde din ce punct de vedere privesti. Al artistului, al producatorului, al televiziunii sau al organizatorilor, publicului, conspirationistilor. Oare conteaza? Ideea este ca nu e nimic in neregula cu ceea ce este ESC, nu ar trebui sa fie un motiv pentru a nu face muzica buna sau un show de calitate. Cred ca toata lumea trebuie sa isi faca treaba cat mai bine. In schimb cine castiga publicul? – este tot artistul.

La final de interviu, ce mesaj le transmite Mihai Ogășanu cititorilor ESC on POINT?

In primul rand multumesc, sper sa punem in practica lucrurile mentionate mai sus, impreuna. Va doresc un an nou cat mai bun tuturor si sper sa ne revedem cu bine, fie in studio, pe strada sau la TV.
Si nu in ultimul rand un citat dintr-un film drag al copilariei (Bill & Ted’s Excellent Adventure (1989)) – „Be excellent to each other!” 😉

Georgiana Eftodi a contribuit la acest articol

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s