Theea Miculescu: „Nu avem nevoie de folclor-manele-kitch la Eurovision.”

La vremuri noi, oameni noi. Primul interviu din acest an este cu Theea Miculescu. Dacă nu o cunoașteți pe ea, sigur îi cunoașteți piesele devenite hit-uri: INNA- Heaven,  Corina – Fete din Balcani sau Peter Pop feat. Lora – Singuri în doi sunt doar câteva dintre piesele ei care au dominat timp bun topurile românești.

Pentru început, ai putea să te prezinți putin pentru unii cititori care, probabil, nu te cunosc deocamdată? Cum de ai ajuns pe făgașul muzicii? Când ți-ai dat seama că asta e ceea ce vrei tu să faci și cine te-a îndrumat/susținut?

Lucrez ca songwriter de cinci ani iar în ultimii doi am reușit să-mi împlinesc mai multe vise. Am urmat cursurile unei școli de songwriting cu sediul în LA, și încă citesc tot ce prind despre domeniul meu. Am compus Corina – Fete din Balcani, Antonia – Greșesc, Peter Pop feat. Lora – Singuri în doi care a ajuns no. 2 in Media Forest, etc. În calitate de co-writer am lucrat la INNA- Heaven, no. 1 in topuri, la Raluka – Ieri erai am facut refrenul, în calitate de textier am scris versurile la Inna – Bad Boys, Theo Rose – aprinde luna, Instinct – Petale, Monica Anghel – Tic tac și Ne iubește cineva, etc 2016 mi-a adus premiul pentru piesa anului oferit de Radar de media pentru Lora – Ne împotrivim, o altă compoziție integrală a mea. Am știut că vreau să fiu compozitor de mică, de când mă furișam în sala de repetiții unde repeta tata, ca să „cânt” la clape mici cântecele făcute despre câinii mei. Mama a biruit majoritatea talent showurilor comuniste cu vocea ei, tata a fost clăpar în mai multe trupe printre care și IRIS, și deși am o licență în arte plastice, una în publicitate și un master în jurnalism, niciodată nu am încetat să mă joc cu instrumentele și să scriu despre ce e în jurul meu. Lora a fost prima persoană care a ascultat piese cu caracter comercial și mi-a deschis acest drum, întărindu-mi convingerea că asta trebuie să fac în viață. Am cunoscut-o într-o excursie în Egipt. Toate aceste elemente-întâmplări au fost orchestrate perfect de Dumnezeu, care m-a adus în acest punct.

3 cuvinte prin care ai descrie ce înseamna muzica pentru tine.

Chemare, căutare, cunoaștere Chemare pentru că mă simt chemată să fac asta, e cu mult mai mult decât o aptitudine, un hobby, un moft Căutare pentru că mereu caut „piesa aia”, „hitul”, ceva mai bun decât ce am făcut data trecută Cunoaștere pentru că nu cred în evoluție fără studii în domeniu și fără o observare continuă a topurilor muzicale.

Ne poți dezvălui ce surprize pregătești fanilor pentru anul care imediat vine?

Nu, pentru că sunt superstițioasă cu treaba asta. Pot doar să spun că am avut plăcerea de a scrie pentru niște voci foarte fresh, foarte bune, care urmează să se lanseze, sper eu, într-un mod exploziv pe scena pop. Pop-rock, chiar.

Știm ca ai colaborat cu trupa TWO & DOMG. Cum a fost sa colaborezi cu cei doi baieți? Cum a fost să lansezi o piesă scrisă și cântată de tine?

Am colaborat aproape întâmplător. M-am dus la ei la studio, am vorbit, mi-au arătat două instrumentale. În aceeași zi am compus linia melodică și versurile la piesele care urmau să devină Yalla Habibti și Fantoma din viitor. Intenția mea inițială a fost să trag o voce de ghid, dar a rămas ca finală. La o săptămână după, am filmat ambele clipuri într-o zi. Mi-a plăcut enorm! Îmi pare rău că piesele nu au avut un impact mai mare, mai ales Fantoma din viitor, care avea un potențial imens, este foarte bună. Cu toate acestea, s-a format o prietenie frumoasă și de lungă durată cu băieții.

Enumeră câțiva artiști naționali și internaționali cu care ai dori sa colaborezi

Andra, Delia, Cristina Vasiu, Amna, Shawn Mendez, DNCE, Rag n Bone Man, Emma Marrone, Fabio Rovazzi, Marco Mengoni, LP, Childish Gambino. Și mi-aș dori să compun o piesă cu Skylar Grey, scriitoarea mea preferată.

Suntem convinși ca ai urmărit concursul Eurovision, iar blogul nostru se ocupă cu aşa ceva. Nu te-ai gândit să înscrii o piesă pentru Selecţia Naţională?

Urmăresc și blogul și mai ales concursul, bine-nțeles. M-am gândit să înscriu, dar poate că încă nu a fost momentul. Dacă voi simți ocazia, o voi face. Unul din profesorii mei își dorește mult să scriem împreună o piesă pentru Eurovision. I-am promis că vom face. Este vorba de Alan Roy Scott, unul din greii greilor de la Hollywood. Nu ai cum să nu țintești la Eurovision când scrii piese ca stil de viață. Doar ca în România mi se pare mai complicat să reușești.

Enumera trei cuvinte pentru a descrie acest concurs.

Grandios, prestigios, feeric.

Dacă ai înscrie o piesă cum îți imaginezi tot show-ul, genul piesei, vestimentația, etc? Ai cânta tu sau ai merge cu alt/alți artiști?

Categoric un alt artist, eu nu am experiență de scenă! E important să fie sigur pe el dar să transmită mult. M-aș asigura că piesa nu e grea pentru voce, că se simte confortabil cap-coadă. Fără stresul notelor false. Și că sună bine instrumentată cât mai simplu. În ce privește actul vizual și coregrafic, m-aș consulta cu specialiști. Eu pot doar să spun cum aș face piesa, în funcție de artist. Aș aduce un element de șoc într-un subiect clasic. O dragoste neconvențională, un imn de autodepășire, un refren nonsens cu niște cuvinte inventate, etc. Și un spectru cât mai larg de emoție. E important actul, dar piesa primează. De ce nu, m-aș întoarce la originile mistice ale poporului dac.

Cu care artiști ai merge tu să ne reprezinți țara?

Unul cu experiență și un timbru inconfundabil. Asta e tot ce aș cere eu. Orice artist poate fi Eurovision-friendly dacă are piesa potrivită!

O întrebare mai..picantă. Dacă am fi reprezentați de o trupă formată din Antonia, Andra , Delia, Inna, Alexandra Stan, Smiley, crezi că am avea șanse mult mai mari?

Nu cred că asta contează prea mult.

Consideri Eurovisionul o rampă de lansare, un joc politic sau un concurs de pur talent?

O luptă, o provocare și o mare onoare pentru cine câștigă. Cea mai mare, probabil. Poate fi o rampă de lansare pentru un artist nou, categoric.

Care sunt melodiile care ți-au plăcut cel mai mult de la Eurovision? Și de ce.

În general îi iubesc pe suedezi, sunt un popor cu mulți compozitori talentați. Și Franța a avut piese bune. „Je n’ai que mon âme” din 2001 mi s-a părut cea mai bună piesă din acea ediție. Lena – „Satellite” mi-a plăcut pentru că a fost simplă și sinceră. Iubesc și timbrul Francescăi Michielin, care a reprezentat Italia anul trecut. Și dacă tot vorbim de italieni… Il Volo… geniali. Anul ăsta mă duc să-i văd live.

Ce artiști de pe scena „mare” a Eurovisionului te-au impresionat cel mai tare si de ce?

Dida Drăgan – Blestem este momentul meu preferat din istoria acestei competiții. Nu prea poți să întreci așa ceva. Are tot: voce, atitudine, mister, magnetism, simplitate sofisticată. Așa văd eu actul ideal.

Ai un câștigator preferat ? Dacă da, care este acela ?

Loreen – Euphoria. Cea mai bună piesă!

Care este pachetul perfect pentru Eurovision? De ce nu am câștigat pana acum și ce ar trebui sa schimbam pentru ca România sa pună mana pe mult-râvnitul trofeu?

Pentru că întreg sistemul de selecție la noi mi se pare depășit, descurajator. O cântăreață din Germania mi-a povestit că la ei selecția națională este una internă: un grup de compozitori și producători de top sunt însărcinați cu a scrie piesa cea mai potrivită. Se alege artistul, se trimite piesa mai departe. Sau poate că noi românii nu mai îndrăznim să visăm? Din păcate, cunosc prea multe exemple de piese bune românești care nu au mers mai departe! Excepție face „Playing With Fire” Paula Seling feat Ovi, care mi s-a părut o piesă scrisă foarte bine. Pachetul perfect am mai zis, trebuie să fie, în opinia mea, simplu, autentic, coerent. Mai puține urlete și floricele pe voce, mai multă sinceritate în piesă. Și repet, atâta vreme cât piesa pe care o trimitem în concurs e prost aleasă și piese mai bune nu se califică…toată lumea are de suferit.

Ce versuri crezi ca au început sa prindă la public ? Acelea cu un mesaj puternic in spatele lor, sau versuri care rimează și sunt ușor de reținut ?

Cred că cele autentice care reușesc să îți inducă o stare. Orice stare, dar să te facă se uiți de timp și spațiu preț de trei minute.

Ce părere ai despre locurile mediocre pe care am obișnuit să le ocupam în ultimii ani? Cu ce ar trebui sa ne prezentam astfel încât sa ne descurcam onorabil an de an, cum o fac Suedia sau Rusia, de exemplu?

Am presentimentul că lucrurile se vor schimba în bine la noi, trebuie doar să devenim mai smeriți și să alegem câștigătorii cu mai multă înțelepciune. Suedia și Rusia își urmăresc viziunea, nu caută să pară ceea ce nu sunt. Și mai cred un lucru: cred că ar fi bine să ne prezentăm cu piese mai elegante și mai memorabile. Adică less is more în ce privește componenta balcanică. Nu avem nevoie de folclor-manele-kitch la Eurovision. Mi se pare că ne străduim prea mult, uitând esențialul: să creăm o stare convingătoare și coerentă.

Când ne vei surprinde cu lansarea unui album?

Nu m-am gândit niciodată la asta. Probabil dacă o s-o fac, o să mă surprind și pe mine.

În încheiere, noi iți dorim un an nou plin de succese! Ce mesaj ai pentru cititorii ESC on POINT?

Dacă tot suntem la început de 2017, le urez un an cu împlinirea dorințelor cele mai ascunse, sănătate, liniște mentală și dragoste împărtășită!


La acest articol au contribuit Ingrid Marc si Georgiana Eftodi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s